Am mai explicat și cu alte ocazii la ce să fii atent atunci când negociezi salariul. Azi voi povesti cum mi-am negociat eu primul salariu. 

Eram student când mi-am negociat primul salariu de manager. Bineînțeles că nu am sărit direct în funcția de manager; mai avusesem până atunci diverse job-uri în vânzări și eram obișnuit să fiu recompensat cu procent din rezultatele pe care le aveam. 

Acum era pentru prima oară însă când intra în discuție și un salariu fix, și un comision în funcție de rezultate, dar și restul pachetului specific unei astfel de poziții: telefon mobil (și era mare lucru pe vremea aceea), mașină etc.

Mi se pusese mie pata, din discuțiile cu alți prieteni, că 300 de dolari salariu fix e mult. Era echivalentul celui mai mare salariu dintre prieteni, iar tot ce era peste era spectaculos de bine. M-am pregătit pentru discuția de negociere a salariului cu tot felul de argumente pentru care meritam atât de mult.  A venit și ziua interviului și a început discuția despre așteptările salariale pe care le am - pe lângă mașină si telefon cu 1.200 de minute incluse pe lună care erau, citez: “standard și normale pentru o poziție ca aceasta”.